nu dă simptome clare. Tocmai de aceea i se spune adesea „ucigașul tăcut”: poate afecta inima, creierul, rinichii și ochii
înainte să-ți dai seama că există o problemă.
Imaginea de mai sus arată exact complicațiile tipice ale tensiunii necontrolate: accident vascular cerebral,
infarct, afectarea vaselor, afectarea rinichilor, probleme de vedere și edeme (umflarea picioarelor).
Vestea bună: în majoritatea cazurilor, hipertensiunea poate fi gestionată eficient prin monitorizare,
schimbări de stil de viață și, când e nevoie, tratament prescris de medic.
1) Ce este tensiunea arterială și când devine „mare”
Tensiunea arterială are două valori:
sistolică (prima, „de sus”) și diastolică (a doua, „de jos”).
Valorile considerate hipertensiune diferă uneori între ghiduri, dar ideea rămâne aceeași:
cu cât valorile sunt mai mari și persistă, cu atât riscul de complicații crește.
Un lucru important: o singură măsurătoare mare nu înseamnă automat diagnostic.
Diagnosticul se pune pe baza măsurătorilor repetate (la cabinet și/sau acasă), în contextul medical corect.
2) De ce hipertensiunea este periculoasă
Când tensiunea rămâne ridicată mult timp, vasele de sânge se pot „întări” și se pot deteriora.
Asta crește riscul de:
- Infarct miocardic și boală cardiacă
- Accident vascular cerebral (inclusiv hemoragic)
- Afectare renală (până la insuficiență renală)
- Afectare oculară (vedere încețoșată, leziuni ale vaselor din retină)
- Insuficiență cardiacă și mărirea inimii
